Amintiri din vacanță: Rotterdam (în aproape 200 de fotografii)

La finalul lui 2018 – începutul lui 2019, pentru puțin mai mult de două săptămâni, am respirat un pic de civilizație vestică. Încep prin a vă povesti (și arăta) ziua petrecută în Rotterdam, pe un frig pătrunzător și cu un soare zgârcit, cu rucsacul în spate și sandvich-uri la pachet. Am mers de m-au durut picioarele de am crezut că mor, mai ales că eram singurul fraier din ditamai orașul încălțat cu ghete potrivite vremii din România. Deci primul sfat ar fi: dacă nu e zăpadă în Olanda (și nu prea e) lăsați naibii ghetele acasă că m-au durut pe mine picioarele și pentru voi.

Noi, doi adulți și un adolescent, am plecat din Charleroi cu Flixbus, cu autocarul fiind de 3-4 ori mai ieftin decât cu trenul. Ca în tot spațiul Schengen, trecerea din Belgia în Olanda e imperceptibilă, diferența sesizabilă fiind la infrastructură: belgienii au tot ce le trebuie dar olandezii au tot ce le trebuie “next level” pentru că au mult mai mulți bani de investit în asta. Băi, când a a juns românul de mine la nodurile alea rutiere cu patru etaje … crăpa jugulara de ciudă și am înjurat toți politicienii de după ’89. Mai mult pe ăia cu proprietăți în Brazilia și Monaco.

În lumina răsărătului se profilau la orizont zgârâie-norii orașului care a fost făcut praf de nemți în WW2. Practic a avut mult ghinion: nemții și-au făcut planuri de cucerire rapidă a orașului-port, numai că rezistența olandeză a fost mai îndârjită decât se așteptau ei și atunci ăla mic cu musteață a ordonat raderea orașului de pe fața planetei prin bombardare. După ce bombardiere au decolat, Rotterdamul o hotărât să se predea pentru a evita distrugerea numai că, din motive neelucidate, ordinul de abandonare a bombardamentului nu a mai ajuns la bombardiere. Din cauza asta, în Rotterdam veți vedea puține clădiri vechi.

Trebuie să știți că olandezii sunt dați dracului când e vorba de arhitectură și ingineria construcțiilor. Foarte multe dintre clădirile emblematice din țările arabe bogate și din țările asiatice bogate sunt desenate de case de arhitectură din Olanda.

Primul contact cu arhitectura Rotterdamului a fost când am ajuns la gară. Rotterdam Centraal Station a fost construită în 2014 și în medie este tranzitată de 110.000 pasageri pe zi. Și se achită de sarcină cu stil. Șapte ani a durat construcția ei și a fost construită nu pentru că vechea gară nu făcea față, ci pentru că au prognozat că în 2025 nu va face față.

Și gata. Da-i musai să mai fac o vizită când e cald afară: lumina a fost ca naiba pentru fotografie, frigul pătrunzător și ne-am propus multe pentru o singură zi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *